188 de ani de la trecerea în neființă a marelui compozitor

Ludwig van Beethoven a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Beethoven este considerat un compozitor de tranzitie intre perioadele clasica si romantica ale muzicii.

Ludwig van BeethovenLudwig van Beethoven s-a nascut in 1770 la Bonn, Germania, ca fiu al lui Johann van Beethoven, de origine flamanda si al Magdalenei Keverich van Beethoven. Mediul familial nu ii era tocmai favorabil, sub autoritatea capricioasa a tatalui, un cantaret de curte mediocru, alcoolic notoriu. Observand insa talentul muzical precoce al fiului sau, acesta a incercat sa faca, fara succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Beethoven a inceput sa ia lectii de muzica, in jurul varstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoaste dotarea muzicala exceptionala a tanarului Beethoven si, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, ii faciliteaza in 1787 o calatorie la Viena.

Dar trebuie sa se intoarca dupa scurt timp la Bonn, din cauza imbolnavirii si mortii mamei sale. In urmatorii patru ani lucreaza cu capela curtii si cu orchestra teatrului din Bonn, avand astfel prilejul sa-si imbogateasca cunostintele muzicale cu operele aflate in circulatie in acel timp. In aceasta perioada compune o Cantata cu ocazia mortii imparatului Iosif al II-lea.

In noiembrie 1792, Beethoven pleaca pentru a doua oara la Viena, unde devine elevul lui Joseph Haydn, mai tarziu si al lui Antonio Salieri. In capitala imperiului habsburgic, Beethoven reuseste sa castige favorurile aristocratiei vieneze prin concerte private, astfel capata faima de virtuos pianist si de compozitor. Gratie acestor relatii si a contactelor cu casele de editura, care ii publica unele compozitii, Beethoven reuseste sa dobandeasca o independenta, pe care si-a dorit-o candva si Mozart.

In martie 1795 apare pentru prima data in fata publicului vienez executand primul sau concert pentru pian si orchestra. Urmeaza o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin si Preßburg (Bratislava). Dupa primele sonate pentru pian – printre care sonata op. 13 “Patetica” – , Beethoven deschide, incepând cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde. In acelasi timp apar primele semne ale scaderii auzului, ceea ce il face sa se izoleze tot mai mult de societate. In celebrul “Testament de la Heiligenstadt” (1802) Beethoven se adreseaza fratelui sau, inspaimantat de surzenia sa tot mai accentuata.

Totusi, tocmai in acesti ani, Beethoven compune o serie de opere desavarsite ale stilului clasic de maturitate, cum sunt cele trei sonate pentru pian op. 31, simfonia III-a “Eroica”, apoi sonata pentru pian op. 57 “Appassionata”, concertul pentru vioara si orchestra, simfoniile a V-a (a “Destinului”) si a VI-a (“Pastorala”).

Prin anul 1818, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau “caietele de conversatii”. Lipsa auzului nu i-a intrerupt insa creatia artistica, in 1819 compune “Variaţiile-Diabelli” pentru pian, in 1820 se executa prima versiune a “Missei Solemnis”, realizeaza ultimele sale sonate pentru pian si cvartetele de coarde, in sfarsit, Simfonia a IX-a. In ziua de 7 mai 1824 a avut loc la Viena prima auditie a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, s-ar putea spune revolutionar.

Beethoven a fost intampinat cu cinci salve de aplauze, cand, potrivit etichetei, insasi familia imperiala era salutata la intrarea in sala doar cu trei salve. Simfonia a dezlantuit un entuziasm delirant, multa lume plangea.Tot mai bolnav, fiind tintuit la pat incă din decembrie 1826, Beethoven moare la 26 martie 1827, in urma unei boli de ficat.

La inmormantarea in cimintirul Währinger au luat parte mii de locuitori ai Vienei, cuvantul de adio l-a rostit poetul Franz Grillparzer. A fost ulterior de doua ori exhumat si reingropat in Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena.

Leave a Reply