ALDE insistă ca noul Cod Fiscal să fie pus în aplicare netrunchiat

Pe marginea Codului Fiscal, coaliția de guvernare(PSD, ALDE și UNPR), PNL și UDMR vor participa, joi, 20 august 2015, la ora 10:00, în Parlament, la o discuție tehnică pe marginea implicațiilor fiscal-bugetare ale Codului Fiscal. Discuțiile tehnice vor fi urmate de discuții politice până la sesiunea extraordinara a Parlamentului, când Codul Fiscal va primi forma finală la vot, potrivit b1.ro.

În acest context, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că noul Cod Fiscal este extrem de necesar pentru România pentru că vine în întâmpinarea așteptărilor mediului de afaceri și pentru că România a cunoscut o creștere economică, iar aceasta trebuie susținută și consolidată.

tariceanu fb“Aș vrea să vă prezint poziția politică ALDE pe Codul Fiscal. Acest document este extrem de necesar pentru România, în primul rând pentru că vine în sensul așteptărilor economiei și mediului de afaceri. În al doilea rând, economia României cunoaște o perioadă de creștere, o performanță care este mult peste media țărilor europene și aprecierea noastră este că această creștere economică trebuie susținută și consolidată. Unul din motoarele suplimentare care nu au funcționat până acum din cauza măsurilor de austeritate care au fost luate în anii trecuți este motorul consumului. Una din principalele prevederi este scăderea TVA-ului, la 19%, o măsură extrem de necesară și binevenită”, a spus Tăriceanu.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a revenit asupra subiectului pe pagina personală de facebook unde a expus motivele pentru care forma votată a CODULUI FISCAL este singura cale pentru a avea o creştere sustenabilă a salariilor în viitor.

Aud o afirmaţie repetată obsesiv: creşterea salariilor bugetarilor reprezintă „pomeni electorale”. Nimic mai fals. Aceasta este gândirea celor blocaţi în logica de austeritate care au tăiat salariile şi pensiile în 2010: strângem cureaua la nesfârşit.

Adevărul este altul: salariile bugetarilor pot şi trebuie să crească, odată cu salariile românilor care lucrează în mediul privat. Sunt primul care susţine necesitatea unei noi legi a salarizării care să pună pe baze solide şi predictibile creşterile salariale. Dar această lege a salarizării nu poate să fie pusă în aplicare fără Noul Cod Fiscal. Creşterea consistentă şi pe termen lung a salariilor nu se poate face într-o logică a austerităţii, pentru că se blochează motorul care asigură sustenabilitatea acestei creşteri. Fără acest nou Cod Fiscal care asigură o creştere economică consistentă şi pe termen lung, motorul economiei nu va funcţiona la parametri care să asigure creşteri semnificative.  

Am să explic de ce, folosind ca punct de plecare strategia economică pe care am folosit-o în perioada 2004-2008.

Ca premier am fixat ca prim obiectiv relaxarea fiscală şi consolidarea unei relaţii predictibile şi de încredere cu mediul de afaceri. Am introdus cota unică, am investit în infrastructură – în special la nivelul localităţilor medii şi mici şi în mediul rural, pentru a avea creştere nu doar la nivelul marilor oraşe – şi am pus bazele acelor instituţii asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Într-un cuvânt am investit în motorul economiei. Creşterile de salarii s-au bazat pe creşterea economică şi au fost rezultatul acesteia. PIB-ul a crescut de la 60.8 miliarde euro, la 97.7 miliarde euro în 2006 şi la 139,7 miliarde euro în 2008. Investiţiile străine directe au crescut de la 1,95 miliarde euro în 2003 la peste 9 miliarde în 2006. Constant, România a ocupat primele locuri între statele europene în clasamentul investiţiilor atrase în zona privată. În perioada guvernării pe care am condus-o 2004-2008, creşterea salariilor a fost rezultatul firesc al creşterii economice şi, vreau să subliniez, a fost în pas cu creşterea economică

Revin din nou la cifre, pentru a demonta fără urmă de îndoială acuzaţiile pe care apostolii austerităţii le aduc: in anul 2006 veniturile bugetului de stat au fost de 40,7 miliarde de lei, iar in 2008 de 61 miliarde de lei, adică o creştere de 50%. Cheltuielile de personal au evoluat in aceeaşi perioada astfel: 10,2 miliarde de lei in 2004 si 15,8 miliarde de lei in 2008, adică o creştere de 54%. Cu alte cuvinte, creşterea salariilor a fost în ritmul creşterii economice. Am crescut salariile bugetarilor pentru că am reuşit să creştem economia şi nu invers.

Apostolii austerităţii mai aduc o acuzaţie: că nu a existat o bază sustenabilă pentru creşterile de salarii, cheltuielile de personal urcând de la 6,5% din PIB în 2007 la 8,4% în 2008. Ce nu spun aceiaşi acuzatori este că în 2007, cheltuielile pentru spitale – deci şi salariile a aproximativ 200,000 de medici şi asistenţi – au fost trecute în Buget la categoria cheltuieli materiale; respectiv cheltuielile cu cadrele didactice din învăţământul universitar – peste 60,000 de cadre didactice – la categoria transferuri. Cu alte cuvinte, peste 250,000 de salariaţi nu au figurat în 2007 la categoria cheltuielilor de personal. Dacă îi luăm în considerare, atunci vedem că în perioada 2005-2008, cheltuielile de personal au fost, cu mici variaţii, de aproximativ 8% din PIB. Practic, cifrele confirmă din nou că, în perioada 2005-2008 salariile au crescut odată cu economia şi cu PIB-ul.

Ce mi se pare la fel de important de subliniat este că România s-a menţinut în toată această perioadă mult sub media europeană cu privire la procentul din PIB a cheltuielilor de personal bugetar, medie europeană situată la peste 10% din PIB. Cu alte cuvinte, România a fost mai precaută şi mai strânsă la pungă decât multe alte state europene. Nu în ultimul rând, datele oficiale care pot fi găsite pe site-ul Ministerului de Finanţe, arată cum în 2009, cheltuielile de personal au urcat la 9,2% din PIB. Deci, şi din acest punct de vedere, acuzaţiile nu stau în picioare. 

Vreau să fac o paranteză, pentru a răspunde la încă o acuzaţie din partea apostolilor austerităţii: că în timpul guvernării Tăriceanu a crescut nejustificat numărul salariaţilor în sectorul bugetar. Fals. Personalul din administraţia publica, exclusiv cadre militare/personal asimilat, a fost in 2005 de 907.959 persoane şi a urcat în 2008 la 1.008.791 persoane; deci o creştere de 100.832 persoane, adică aproximativ 11%. 

Creşterea numărului salariaţilor bugetari a avut loc în principal ca rezultat al aderării României la Uniunea Europeană. Aşa cum era normal şi ne-am angajat în faţa partenerilor externi, România trebuie să creeze instituţii care să gestioneze noul statut al ţării de membră a U.E.: Inspectoratul de Stat pentru Situaţii de Urgenta, APIA, asistenta sociala, departamente de afaceri europene in cadrul Ministerelor, gestionarea fondurilor europene, şamd. Peste 70% dintre noile angajări au fost în această zonă, indispensabilă pentru România. 

În al doilea rând, vreau să subliniez că în perioada 2004-2008, economia românească a creat peste 600,000 de noi locuri de muncă. Doar 100,000 au fost noi angajaţi din sectorul bugetar.

Revin la anul 2015. La fel şi în această guvernare, din care ALDE face parte, logica de creştere a salariilor bugetarilor se menţine una sănătoasă, pentru că se bazează pe o economie solidă, pe o logică de sustenabilitate şi pe o agendă fiscală ultra-liberală care alimentează motorul economiei. 

De aceea, alături de colegii din coaliţia de guvernare, ALDE insistă ca noul Cod Fiscal să fie pus în aplicare netrunchiat. Pentru că acest Cod Fiscal face posibilă creşterea constantă a investiţiilor, asigură stabilitate şi competitivitate pentru capitalul financiar românesc şi stimulează consumul. Cu alte cuvinte, oferă sursa pe termen lung pentru creşterile de salarii, atât în zona privată, cât şi în sectorul bugetar. 

 

 

Leave a Reply